Cartierul Evreiesc din Bucuresti
Chiar in inima Bucurestiului ,de la Piața Sfânta Vineri până spre Mântuleasa lui Eliade, e Cartierul Evreiesc, fostă mahala cu case cu grădini care au scăpat, în mare parte, demolărilor din anii ’80. Amestec eclectic de case în stiluri diverse, străzi cu nume poetice , mici parcuri si biserici pitoresti . Mai jos sunt cateva dintre cladirile minunate din aceasta zona:
Templul Coral din București este o sinagogă a Comunității Evreilor din București, fiind cel mai mare lăcaș de cult mozaic din oraș. Edificiul a fost construit între anii 1864-1866, fiind renovat în 1932 și 1945. Este situat pe Strada Sfânta Vineri nr. 9 din sectorul 3.
Templul Coral din București a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din Bucuresti , in anul 2010 .
Construirea templului s-a făcut la inițiativa lui Isaac Leib Weinberg, un evreu polonez din București, unul dintre liderii organizației „Comunitatea Cultului Israelit Modern” din București. El a propus construirea unei sinagogi mari și impresionante cum aveau marile capitale ale Europei – Viena, Dresda sau Paris. Templul Coral este o replică a Sinagogii Tempelgasse din Viena, cunoscută și ca Templul din cartierul Leopoldstadt, construită în perioada 1855-1858 după planurile arhitectului austriac Ludwig Förster și distrusă de naziști în 1938.
Lucrările efective au fost începute în anul 1864, pe terenul din Mahalaua Stelei ,ce fusese cumparat la 27 aprilie 1857 , de catre Comunitatea Evreilor ,cu 2400 de galben
Proiectul de construcție a fost realizat de arhitecții vienezi I. Enderle și Gustav Freiwald, edificiul urmând a fi realizat într-un stil „mauro-bizantin”. La 21 iulie 1864 a fost pusă piatra de temelie, lucrările fiind aproape finalizate la începutul anului 1866, când s-au comandat la Budapesta sulurile Torei și alte lucruri necesare serviciului divin .
Templul a fost inaugurat la 6 iulie 1867.
Templul Unirea Sfântă din București este un lăcaș de cult evreiesc din orașul București, localizat pe Str. Mămulari nr. 3 din sectorul 3. Edificiul a fost construit în anul 1850(1836 dupa alta sursă) ca sinagogă a breslei croitorilor . Începând din anul 1978, în acest templu a fost amenajat Muzeul de istorie a evreilor din România „Șef rabin dr. Moses Rosen”.
Muzeul a fost reamenajat și reinaugurat în iunie 2019 sub numele de Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România „Dr. Nicolae Cajal”.
Muzeul de Istorie al Comunității Evreiești – Templul „Unirea Sfântă” a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din București din anul 2015
Templul Unirea Sfântă (Ahdut Kodesh) din București a fost construit de către breasla croitorilor în anul 1850 fiind cunoscut și sub denumirea de Sinagoga Mare a croitorilor. Clădirea a fost remodelată în anul 1910, după planurile arhitectului Iulius Grunfeld. În prezent, edificiul are o suprafață de 305 m², un parter și două nivele, fiind un amestec de elemente maure, romanice și bizantine la care se adaugă influența arhitecturii bizantine din Muntenia.
În ianuarie 1941, sinagoga a fost devastată de legionari, fiind apoi restaurată. Templul Unirea Sfântă din București a supraviețuit atât celui de-al doilea război mondial, cât și epocii lui Nicolae Ceaușescu, în care au fost demolate majoritatea sinagogilor din București.
La 15 ianuarie 1978, la inițiativa Dr. Moses Rosen (1912-1994), rabin-șef al comunităților evreiești din România și președinte al federației Comunităților Evreiești din România, a fost amenajat în acest templu Muzeul de Istorie al Comunității Evreiești din România
Teatrul Evreiesc de Stat este un teatru evreiesc din capitala României, București, care funcționează în principal în limba idiș, care a fost vreme de secole limba maternă a evreilor așkenazi din Europa, inclusiv în România.
Teatrul reprezintă o continuare a tradiției de peste 140 ani a teatrului în această limbă în spațiul românesc, începând cu trupa lui Abraham Goldfaden care a jucat la Iași și la București.
Clădirea teatrului evreiesc a fost construită de Iuliu Barasch, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Doctorul Barasch cumpărase terenul din inima cartierului evreiesc și plănuia să ridice o clinică, dar în cele din urmă clădirea a devenit o casă de cultură.
În perioada anilor 1954-1955, clădirea a fost renovată, păstrând până în prezent același aspect.
După 1990, printr-o ordonanță de urgență, guvernul României a retrocedat Comunității evreiești din București clădirea Teatrului Evreiesc din București. Teatrul Evreiesc de Stat, ca instituție culturală, a rămas al statului, subvenționat din bugetul Primăriei București. Dată fiind necesitatea unor ample lucrări de restaurare a clădirii și a lipsei de fonduri, în 2005 conducerea Comunității evreiești din România, în consens cu Tova Ben Nun, directoarea Fundației „Caritatea”, au discutat „retrocedarea către statul român” a clădirii retrocedate. Primăria București însă nu a acceptat propunerea, neavând nici ea bani în buget în acest scop.
Deși inițial clădirea avea două săli, una la parter și alta la primul etaj, în prezent ea are o singură mare sală de spectacole, de peste 300 de locuri, prevăzută cu instalație de sunet și de climatizare, instalație de traducere simultană la cască, acest amănunt făcând posibilă prezentarea traducerii simultane în limba română a pieselor jucate în limba idiș, precum și închirierea sălii pentru diferite evenimente.
În prezent, clădirea este monument istoric .
Francrocar te invita la pas prin Bucurestiul istoric .